”Iarnă”-”Invierno”de André Cruchaga (traducido al rumano por Elisabeta Boțan)
IARNĂ
Iarna e de asemenea o cățărătoare de umbre. Un cal
îndemonit. Soarele se înfinge în propriile-i incendii. Corzile vibrează
în goană, leucoplastul răgușit al olanelor.
—Câteva păsări ciupesc ultimul stertor din steagurile cerului.
În ce cămară îmi păstrez cuvintele de paria?
Ce cuvinte mă dezleagă de jug, de capcană, de inelele de ulei ale găurii?
(Dezbat între a excomunica sau nu hipnoza gravitației, această speranță înșirată
a cristianismului, diversele fețe acoperite de subcoștient.)
Niciodată nu a fost ușor să ai ochi pentru atâta lume...
Barataria, 01.X.2013, din cartea POST-SCRIPTUM
—Câteva păsări ciupesc ultimul stertor din steagurile cerului.
În ce cămară îmi păstrez cuvintele de paria?
Ce cuvinte mă dezleagă de jug, de capcană, de inelele de ulei ale găurii?
(Dezbat între a excomunica sau nu hipnoza gravitației, această speranță înșirată
a cristianismului, diversele fețe acoperite de subcoștient.)
Niciodată nu a fost ușor să ai ochi pentru atâta lume...
Barataria, 01.X.2013, din cartea POST-SCRIPTUM
INVIERNO
El invierno también es una
enredadera de sombras. Un caballo
endemoniado. Hinca el sol sus
propios incendios. Vibran las cuerdas
disparadas, ronco el
esparadrapo de las tejas.
—Un puñado de pájaros lamen el
último estertor de las banderas del cielo.
¿En qué alacena guardo mis
palabras de paria?
¿Qué palabras me desatan del
yugo, de la trampa, de los anillos
de aceite del agujero?
(Debato entre excomulgar o no la hipnosis de la
gravitación, esta hilada
esperanza de lo cristiano, los diversos rostros
embozados del subconsciente.)
Nunca ha sido fácil tener
ojos para tanto mundo…
Barataria, 01.X.2013, del libro POST SCRIPTUM
Comentarios
Publicar un comentario