”Indispensabili”-”Imprescindibles”de Amando García Nuño (traducido al rumano por Elisabeta Botan)


Amando García Nuño



INDISPENSABILI


”A văzut, și i-a ajutat și pe alții să vadă, în acele timpuri de obscuritate
impusă”
(Galeano, apropo de Galileo. Extrasă, 
tocmai, din cartea sa Oglinzi)


       Prietenii, familia, niște ființe vag îndrăgite... Esența de odinioară
 pulverizată în spray peste axilele fisurate ale existenței noastre. Viața fără ei 
–afirmă manualele– ar fi incompletă, un puzzle de piese desfigurate. Din pură 
lașitate, admitem axioma indispensabilității lor.
          Să recunoaștem, sunt necesari, și în plus convenienți. Chiar dacă nu atât prin funcția lor, cât prin poziția lor: latitudinea exactă cu mizeria noastră.
       Ceilalți, acest infern sartrian, mereu la mijloc. Se interpun, și asta ne salvează, între privirea noastră și oglindă.


IMPRESCINDIBLES
                                        

                                    ”Vio, y ayudó a ver, en aquellos tiempos de oscuridad obligatoria”
                                           (Galeano, a propósito de Galileo. Extraída, precisamente, de su libro Espejos)



      Los amigos, la familia, algunos seres vagamente amados… Esencia de otredades
pulverizada en espray sobre las cuarteadas axilas de nuestra existencia. La vida sin ellos –aseveran los manuales- resultaría incompleta, un puzle con las piezas desencajadas. Por pura cobardía, admitimos el axioma de su imprescindibilidad.
    Aceptémoslo, son necesarios, además de convenientes. Aunque no tanto por su función como por su ubicación: la latitud exacta de nuestra miseria.
    Los otros, ese infierno sartriano, siempre en medio. Se interponen, y eso nos salva, entre nuestra mirada y el espejo.

Comentarios