”Praf”-”Polvo” André Cruchaga (traduciso al rumano por Elisabeta Botan)
André Cruchaga |
PRAF
În fața ochilor mei, praful se întinde ca o superstiție inaccesibilă.
Caii negri și uriași ai nopții, orașul care doarme
în spuma-i refugiată, fiare de uși și plăci, boi obosiți.
Petalele topite pe neașteptate în inghinale.
În fața ferestrelor, ulcelele devorate de volburi
și această soartă de mătură inutilă în mijlocul asfaltului: în toate părțile crește
avariția, și discipolii gangsterilor în căutarea aurului.
Mai exită pământ pentru cererea de sepulturi?
Unde sunt lingurile
pentru a bea mâlul lăsat de ploaie?
— Sarea sângerează doliul mării.
(Topite clopotele încrederea în hazard e imposibilă. Să ne pregătim
pentru decadență sau pentru pedalele bicicletelor.)
Alfabetul negru al foamei, se întețea fără parașute. Trebuie inventariați
toți canibalii din acest secol și din cele viitoare...
Barataria, 21.IX.2013, din cartea POST-SCRIPTUM
POLVO
Frente a mis ojos, el polvo
se estira como una superstición inaccesible.
Inmensos los caballos negros
de la noche, la ciudad que duerme
en su espuma refugiada,
hierros de puertas y baldosas, bueyes cansados.
En las ingles los pétalos
derretidos de la deshora.
Frente a las ventanas, las
bocales devoradas de las enredaderas
y esta suerte de escoba
inútil en medio del asfalto: por todos lados crece
la avaricia y los discípulos
de gánsteres buscando oro.
¿Hay tierra todavía para la
demanda de sepulturas?
¿Dónde están las cucharas
para beber el cieno provocado
por la lluvia?
—Sangra la sal el
luto del mar.
(Disueltas las campanas es imposible fiarse del azar.
Preparémonos
para la decadencia o para los pedales de las
bicicletas.)
Arrecia sin paracaídas, el
alfabeto negro del hambre. Hay que inventariar
a todos los caníbales de éste
y los siglos venideros…
Barataria, 21.IX.2013, del libro POST SCRIPTUM
Comentarios
Publicar un comentario