"Tierra" - "Pământ" de Florea Miu (traducido al español por Elisabeta Boțan)

Florea Miu

TIERRA


Ellos están allí, en su tierra.
Yo estoy encima,
en la tierra de nadie.
Escucho sus pensamientos
en la lágrima que rueda dentro de mi
queriendo salir afuera
para decir algo
incomprensible...
Camino sobre sus huesos cansados
mis huellas se vuelven preguntas –
dejo atrás
campos sinfín de preguntas.
Bajo cada pregunta late un corazón,
crece una flor
de esta tierra de ellos
en esta tierra
de nadie
y de todos.

Pământ

Ei stau acolo, în pământul lor.

Eu stau deasupra,

pe pământul nimănui.

Le aud gândurile

în lacrima ce se rostogoleşte prin mine

vrând să iasă afară

să spună ceva

de neînţeles...

Calc pe oasele lor ostenite

şi urmele îmi devin întrebări –

nesfârşite câmpuri de întrebări

las în urmă.

Sub fiecare întrebare bate o inimă,

creşte o floare

din pământul acela al lor

în pământul acesta

al nimănui

şi al tuturor.