”Nieva en Estambul” - ”Ninge la Istambul”de Carmen Focșa.Traducción de rumano a español por Elisabeta Boțan.
Quién
me creería que hasta esa nevada
La
había presentido punzante, como un dolor en el costado
Que
solo a medias es real
Y
cada átomo de nieve rompe el silencio de la luna
Dando
la hora exacta en la ciudadela de frío.
No
quiero escucharla y por eso no te llamo en alto,
Me
duermo de pie como los caballos
De
otra forma, si te mirase, sangraría el aíre
Y
desde allí empezaría el instante aún irrepetible.
Como
si nunca hubiese nevado y la nieve
Se
hace cada vez más y más pesada, más y más
Como
los cantos rodados hacía atrás, siempre atrás
Por
muy arriba que yo los suba.
Soy el ojo gigante, despejado, al acecho,
Y
eso me basta, pues es demasiado
Mi
lágrima es abrazadora por el frío o por el llanto
Porque
nieva demasiado tarde en Estambul.
Contactar con la traductora Elisabeta Boțan
NINGE LA ISTANBUL
Ninge la Istanbul și mă mir
Că tocmai mie mi-e dat să aflu
de-această-ntâmplare
O voce albă, ca o lume brusc apărând
Anunță știrile cu nepăsare...
Și nu știe nimeni că,de fapt, abia fulguie
ca și cum
Îngerii-și țin cu greu răsuflarea
Să nu spulbere-ntre noi însutite corăbii
Încărcate cu miere și fum.
Cine m-ar crede că până și astă ninsoare
O presimțisem acut, ca pe-o durere în
coaste
Doar pe jumătate adevărată
Și fiecare atom de zăpadă sparge liniștea
lunii
Dând ora exactă-n cetatea de frig.
Nu vreau s-o aud și de aceea nu te strig,
Adorm precum caii-n picioare
Altminteri, dacă te-aș privi, aerul ar
sângera
Și de-acolo ar începe clipa încă nerepetată.
Parcă n-a mai nins niciodată și zăpada
Se face tot mai grea, tot mai grea
Precum bolovanul rostogolit înapoi, mereu
înapoi
Oricât de sus l-aș urca.
Sunt ochiul uriaș, neadormit,la pândă
Și asta-mi ajunge, ba încă prea destul
De plâns ori frig mi-e lacrima arzândă
Că ninge prea târziu la Istanbul.
Muy bello. Gracias Elisabeta Botán por esta traducción y por transmitir la emoción de la autora.
ResponderEliminar