”Fiicele Lesbiei” - ”Hijas de Lesbia” de Elena Marqués Núñez.Traducción de español a rumano por Elisabeta Boțan.

Elena Marqués Núñez

Fiicele Lesbiei


Se dezmorțește ziua
peste eterna suprafață a pământului
cu vălul său de mușchi și de semințe.
Amantele își întind mâinile
spre tainicul cot întredeschis al pielii.
Trupurile precum râuri revarsate,
îneacă a coapselor bravură.


Vulcanul vibrează, lava ca o buză
grăbită să aline limbile aprinse.
Nici un milion de libelule nu-i vor face pofta,
vor stinge flacăra ce tremură-n plăcere.

Coline precum mierea, sâni de agavă,
coaste domolite revendicând maci,
grădini ținute într-o rouă stearpă.


Ținuturi mitice de foc peste marea încinsă,
tovarășa Lesbiei își bate joc 
de culmea amorului,
zeița Geea în zenitul său sub cel mai nubil cer:
ce va fi de fragila ființă
ce ne-a dus orbește spre ademenirea focului
în căutarea originii
sferice a lumii...


Un susur de valuri și de păsărele
se desfată în a orgasmelor strălucire.
Contactar con la traductora Elisabeta Boțan

Hijas de Lesbia

Se despereza el día

sobre la superficie eterna de la tierra

con su vello de musgos y simientes.

Tienden sus manos las amantes

al furtivo recodo de la piel entornada.

Los cuerpos como ríos que rebosan,

que anegan la bravura de sus muslos.

Vibra el volcán, la lava como un labio

corre a aplacar las lenguas encendidas.

Ni un millón de libélulas saciarán su apetito,

apagarán la llama que tiembla en el placer.

Colinas como miel, pechos de agave,

sosegadas costillas reclamando ababoles,

vergeles detenidos en un rocío infértil.

Titánide de fuego sobre la mar adusta,

compañera de Lesbia desdeñando

la cima del amor;

diosa Gea en su cenit bajo el cielo más núbil:

qué será de la frágil criatura

que nos condujo a ciegas al engaño del fuego

en busca del origen

esférico del mundo.

Un murmurar de olas y jilgueros

se goza en el fulgor de los orgasmos.